Era dimineata,avea fata uda la fel si perna.Isi intorsese capul spre fereastra.Era lumina.S-a ridicat din patul mare si gol a incercat sa mearga.Nu mai avea forta de alta data,acum,picioarele ei erau fragile abia mai putea face cativa pasi..,,Alta zi de neliniste.,, erau ca si cuvintele lui : ,,nu am gasit-o niciodata la tine..,, Probabil n-a gasit-o niciodata nimeni, la mine,pentru ca eu nu am liniste..O irita,fiecare cuvant al lui,fiecare tabiet,fiecare lucru care ducea la el o facea mai slaba,mai trista.Zilele trecusera pe langa ea,realiza ca defapt nu are pe nimeni. Nu era nimeni sa o ajute,nici nu o sa fie,era la fel ca o camera goala..Se chinuia in tacere.Patru pereti.PATRU..la control.
In dimineata aceea nu mersese la psihiatru,probabil acelasi dialog:
-Azi ai luat un 10 la romana...dar la control cat ai luat?
-.. ea tremura pana la oase.
-Ai luat patru,ai lesinat,esti slaba!
-Nu sunt..
-Nu esti bine.
Nici nu o sa fie bine,visurile sale se prabusesc;

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu